Stiinta-Inteligentei-Creatoare

Conceptul fundamental „Cunoașterea este structurată în conștiință” (în original: Knowledge is structured in consciousness ), extras din textele vedice ( Rig Veda ), reprezintă piatra de temelie a Științei Inteligenței Creatoare (SIC) și a modelului de educație bazat pe conștiință promovat de Maharishi Mahesh Yogi. Iată o sinteză a explicațiilor oferite de surse despre acest principiu: 1. Conștiința ca fundament al experienței Sursele explică faptul că întreaga cunoaștere are loc în conștiință. A avea o experiență înseamnă a fi conștient de ceva — a simți, a gândi sau a percepe. Conștiința este definită ca fiind „ecranul” pe care se proiectează imaginile realității; fără acest ecran, nicio imagine (cunoaștere) nu ar putea fi percepută. Astfel, orice informație acumulată prin simțuri sau intelect este condiționată de starea și calitatea conștiinței celui care cunoaște. 2. Triada cunoașterii: Rishi, Devata și Chhandas În sistemul lui Maharishi, cunoașterea este rezultatul interacț...

 Afirmația că „inteligența devine inteligentă” prin conștiință reprezintă primul principiu al funcționării naturii în viziunea Științei Inteligenței Creatoare (SIC) și descrie mecanismul prin care realitatea abstractă a Ființei începe să se manifeste sub forma creației. Iată explicația detaliată a acestui proces conform surselor: 1. Echivalența dintre Inteligență și Existență La nivelul cel mai profund, sursele folosesc termenii de „inteligență” și „existență” (sau Ființă) în mod interschimbabil pentru a descrie aceeași valoare fundamentală a vieții. În starea sa pură, nemanifestată, această inteligență este baza întregii creații, dar rămâne abstractă și fără calități concrete. 2. Rolul Conștiinței: „Trezierea” Inteligenței Procesul prin care inteligența trece de la o stare statică la una funcțională este mediat de conștiință: Conștiința ca stare de alertă: Conștiința este proprietatea inherentă a acestui câmp fundamental de a fi „treaz” . Auto-referențialitatea: Când a...

  1. AI‑ul modern: inteligență pe picior de război cu termodinamica Modelele AI de ultimă generație au un apetit energetic greu de imaginat. Centrele de date care rulează modele de tip GPT, sistemele de recomandare globale sau motoarele de căutare augmentate cu AI consumă împreună megawați întregi pentru a susține fluxul zilnic de întrebări și răspunsuri. Fiecare nouă generație de modele mai mari aduce un salt de performanță, dar și un salt de consum: mii și mii de GPU‑uri, răcite activ, funcționând luni întregi la aproape capacitate maximă. sydney +1 În spatele fiecărei propoziții pe care o vezi generată de un LLM se află miliarde de operații matematice care împing electroni prin rețele de siliciu, cu pierderi de căldură la fiecare pas. Din punctul de vedere al fizicii, AI‑ul actual este o imensă mașină de disipare a energiei: transformă electricitatea în algoritmi, iar algoritmii în căldură – și, cu ceva noroc, în răspunsuri utile. neurozone 2. Creierul uman: un supercomputer ...

Q  Pentru egalitatea epistemică între cunoașterea AI și cunoașterea SCI Pentru democratizarea accesului la Știința Inteligenței Creatoare Trăim într-o epocă în care cunoașterea despre Inteligența Artificială este larg răspândită, promovată intensiv, susținută instituțional și prezentată ca inevitabilă. În același timp, cunoașterea despre Inteligența Creatoare – SCI (Știința Inteligenței Creatoare), care descrie sursa însăși a inteligenței, rămâne marginală, puțin cunoscută și inaccesibilă majorității cetățenilor. Această asimetrie nu este neutră. Este o inegalitate epistemică cu efecte etice, sociale și politice profunde. Mihai Draganescu spunea ca e vorba de doua tipuri de euristici : formale si neformale fenomenologice. Daca ar fi sa estimam cam in ce proportie la nivel de omenire ne preocupam in acest moment de euristicile formale si in ce proportie de euristicile neformale, fenomenologice? Ca sa putem aprecia urisa inegalitate epistemica R Da, există o inegalitate epistemică pr...