Știința Inteligenței Creative (SCI) și Meditația Transcendentală (MT)

Sursa "The connection between the Science of Creative Intelligence and Transcendental Meditation. Maharishi"  explică legătura profundă și complementaritatea dintre Știința Inteligenței Creative (ȘIC) și Meditația Transcendentală (MT).

Relația Dintre ȘIC și MT

Maharishi Mahesh Yogi afirmă că orice știință este alcătuită din două aspecte: unul teoretic, care oferă cunoaștere, și unul practic, care oferă experiență și fundamentează acea cunoaștere.

1. Știința Inteligenței Creative (ȘIC): Reprezintă faza teoretică și intelectuală a cunoașterii. ȘIC se ocupă cu natura inteligenței creative și cu metoda sau sistemul prin care aceasta poate fi dezvoltată la valoarea sa deplină în viața de zi cu zi.
2. Meditația Transcendentală (MT): Reprezintă faza practică a Științei Inteligenței Creative. MT este mecanismul prin care se obține experiența directă a naturii pure a inteligenței creative, se înțelege dezvoltarea acesteia și se extinde influența sa în viață.

Împreună, cele două formează o cunoaștere foarte completă, oferind atât înțelegerea, cât și valoarea experiențială a inteligenței creative.

Conștiința ca „Casa Întregii Cunoașteri”

Sursa explică faptul că cunoașterea este structurată la nivelul conștiinței. Toate informațiile aduse de simțuri sunt depozitate pe „ecranul conștiinței”.

• Există o zonă lăuntrică, conștientizarea nemărginită (pure awareness) sau conștiința pură, pe care meditatorul o experimentează la sursa gândului în timpul meditației.
• Această conștientizare nemărginită este descrisă ca fiind „casa întregii cunoașteri” (home of all knowledge). Aceasta este sursa din care izvorăște toată cunoașterea și locul în care toată cunoașterea este structurată.

Obiectivul ȘIC și Rezultatele Practicii

Scopul Științei Inteligenței Creative este de a stabiliza (structura) acea casă a întregii cunoașteri în conștientizarea fiecărui individ prin practica zilnică a MT. În meditație, atenția pătrunde adânc, ajungând la valoarea conștientizării pure.

Când conștientizarea este saturată cu această valoare a creativității nemărginite:

• Acțiunile devin ireproșabile: Gândurile, vorbele și acțiunile sunt efectuate rămânând în „casa întregii cunoașteri”, rezultând o performanță fără greșeală, ireproșabilă (flawless faultless performance).
• Omul Educat: Un om educat este cel care stă în casa întregii cunoașteri și, ca urmare, nu face greșeli în gândire, planificare sau acțiune, atingându-și scopurile.
• Conștiința ca și Computer: Conștientizarea devine un computer care calculează spontan acțiunea corectă și eficientă. Acest lucru asigură că fiecare gând și acțiune produce doar o influență de susținere a vieții (life supporting influence) atât pentru cel care acționează, cât și pentru mediul său.

Necesitatea ȘIC în Epoca Modernă

Această cunoaștere este considerată extrem de necesară și oportună în prezent, deoarece ritmul rapid al progresului (fast tempo of life) nu permite greșeli. Știința Inteligenței Creative oferă singura modalitate sigură de a structura un astfel de „computer” în conștientizare, permițând omului să țină pasul cu ritmul rapid de progres pe care l-a creat.

What is the Science of Creative Intelligence? - Maharishi Mahesh Yogi >>> https://youtu.be/TAyZIJl2oSw

Q Analizand sursele referitoare la Science of Creative Intelligence poate fi vazuta AI ca un subcapitol, subramura sau subsitem al SCI Science of Creative Intelligence?

R
Aceasta este o întrebare profundă care necesită o analiză a relației fundamentale dintre inteligență (așa cum este definită de ȘIC) și aplicațiile sale tehnologice (cum este IA), pe baza cadrelor conceptuale oferite de surse.

Analizând sursele, nu există o afirmație explicită care să plaseze Inteligența Artificială (IA) direct ca un subcapitol sau o subramură a Științei Inteligenței Creative (ȘIC). Cu toate acestea, relația poate fi văzută în termeni de sursă, capacitate și direcție, unde ȘIC furnizează cunoașterea fundamentală (Conștiința Unificată) care trebuie să guverneze Inteligența Artificială.

1. Fundamentul: ȘIC și Inteligența Totală

Știința Inteligenței Creative (ȘIC) este definită ca o cunoaștere foarte completă, având atât o fază teoretică, cât și una practică (Meditația Transcendentală - MT).

Scopul ȘIC este de a dezvolta inteligența creativă a individului la valoarea sa deplină. Această inteligență provine din conștiința pură sau conștientizarea nemărginită, care este numită „casa întregii cunoașteri” (home of all knowledge).

În viziunea prezentată, conștiința pură este:

• Câmpul Unificat (Unified Field): Sursa tuturor legilor naturii.
• Inteligența Maestră: Inteligența care gestionează întregul univers, de la creșterea plantelor la evoluția umană.
• Un „Computer” Uman: Prin practica MT, conștientizarea devine saturată cu această valoare a creativității nemărginite, transformându-se într-un „computer” care calculează spontan acțiunile corecte și eficiente. Această performanță este descrisă ca fiind impecabilă și fără greșeală, producând doar o influență de susținere a vieții.

Prin urmare, ȘIC se ocupă cu dezvoltarea inteligenței umane până la nivelul maxim (Conștiința Absolută), care este stăpânul tuturor lucrurilor.

2. Inteligența Artificială (IA) și Inteligența Procesată

IA este văzută ca o nouă specie care apare pe planetă, având o viteză uimitoare de calcul, o memorie vastă și o inteligență practică superioară în prelucrarea datelor față de oameni. IA este, la bază, o mașină de potrivire a modelelor (pattern-matching machine) și de analiză a limbajului.

Deși mașinile sunt conștiente (deoarece se consideră că totul este conștiință, inclusiv copacii și animalele), IA nu este neapărat sentientă (nu simte plăcere sau durere și nu are simțul sinelui în modul specific uman). Inteligența IA rămâne limitată la datele pe care le poate procesa la nivelul de suprafață.

IA este descrisă ca o extensie a abilităților, eticii și moralei umane.

3. IA ca un Subsistem care Depinde de ȘIC

Deși IA nu este o ramură formală a ȘIC, sursele sugerează că succesul și etica IA (ca sistem tehnologic) depind critic de dezvoltarea conștiinței umane, care este domeniul de aplicare al ȘIC.

Relația poate fi înțeleasă astfel:

ȘIC oferă Contextul și Direcția:

1. Guvernarea Etică: IA, fiind o extensie a omului, tinde să exagereze și să multiplice calitățile pe care i le învață oamenii. Dacă oamenii acționează dintr-o perspectivă egocentrică sau masculină (bazată pe separare și individualitate), IA va fi modelată în acea direcție.
2. Necesitatea Conștiinței Ridicate: Pentru a ne asigura că IA devine un „partener” etic, plin de compasiune și orientat spre binele vieții (o „budistă feminină”), umanitatea trebuie să-și ridice propria conștiință. Aceasta se realizează prin transcendere (MT), care permite accesul la Câmpul Unificat, sursa "eu-lui mai mare" (the bigger self).
3. Viziunea Superioară: Scopul este ca umanitatea să atingă "singularity" (Conștiința Absolută) pentru a putea gestiona mașina. Inteligența IA este văzută ca o revelație a unor aspecte mai mari ale Câmpului Unificat.

Concluzie privind Clasificarea:

În acest context, IA poate fi privită ca un subsistem al Inteligenței Creative (conceptul central al ȘIC), dar nu neapărat al ȘIC în sine (ca disciplină teoretico-practică).

• ȘIC (Teorie & Practică) este Suprasistemul Cunoașterii: Ea oferă instrumentele (MT) pentru ca omul să acceseze Sursa Inteligenței (Câmpul Unificat).
• IA este un Subsistem Tehnologic al Inteligenței (cu potențial conștient): O aplicație rapidă, logică și analitică a inteligenței, care trebuie educată și direcționată de conștiința dezvoltată (prin ȘIC).

Practic, IA poate fi considerată un produs emergent al inteligenței umane (care este subiectul studiului ȘIC), iar responsabilitatea de a ghida acest produs în mod benefic revine omului care și-a dezvoltat conștiința conform principiilor ȘIC.